तपःस्वाध्यायेश्वरप्रणिधानानि क्रियायोगः॥१॥

tapaḥ+svādhyāya+īśvara+praṇidhānāni kriyā+yogaḥ. 1.

1 Practica/activitatea yoga – [alcătuită din:] asceză (tapas), examinarea scripturilor (svādhyāya) și stabilirea în conștiința pură (īśvara) –

समाधिभावनार्थः क्लेशतनूकरणार्थश्च॥२॥

samādhi+bhāvanārthaḥ kleśa+tanūkaraṇārthaś ca. 2.

2 are drept scop producerea [stării de] contemplare (samādhi) și diminuarea tulburării (kleśa).

अविद्यास्मितारागद्वेषाभिनिवेशाः क्लेशाः॥३॥

avidyā+asmitā+rāga+dveṣa+abhiniveśāḥ kleśāḥ. 3.

3 Tulburarile (kleśa) [care produc suferință] sunt: neștiința (avidyā), sentimentul individualității (asmitā), pasiunea/atracția (rāga), dezgustul/repulsia (dveṣa) și agățarea de [viață] (abhiniveśa).

अविद्याक्षेत्रमुत्तरेषां प्रसुप्ततनुविच्छिन्नोदाराणाम्॥४॥

avidyā kṣetram uttareṣāṃ prasupta+tanu+vicchinna+udārāṇām. 4.

4 Neștiința (avidyā) este fundamentul celor care urmează [care pot fi:] latente (prasupta), slabe (tanu), întrerupte (vicchinna) sau active (udāra)

अनित्याशुचिदुःखानात्मसु नित्यशुचिसुखात्मख्यातिरविद्या॥५॥

anitya+aśuci+duḥkha+anātmasu nitya+śuci+sukha+ātma+khyātir-avidyā. 5.

5 Neștiința este atribuirea [falsă] ca fiind:

– etern (nitya),
– pur (śuci),
– plăcut (sukha) și
– sine (ātman)

[a ceea ce este]

– neetern (anitya),
– impur (aśuci),
– neplăcut (duḥkha) și
– non-sine (anātman).

दृग्दर्शनशक्त्योरेकात्मतेवास्मिता॥६॥

dṛg+darśana+śaktyor+ekātmatevāsmitā. 6.

6 Sentimentul individualității (asmitā) este aparenta identitate dintre văzător (dṛk) și puterea vederii (darśana);

सुखानुशयी रागः॥७॥

sukhānuśayī rāgaḥ. 7.

7 Pasiunea/atracția (rāga) este rezultatul [experienței] plăcerii (sukha).

दुःखानुशयी द्वेषः॥८॥

duḥkha+anuśayī dveṣaḥ. 8.

8 Dezgustul/repulsia (dveṣa) este rezultatul [experienței] durerii (duḥkha);

स्वरसवाही विदुषोऽपि तथारूढो भिनिवेशः॥९॥

svarasavāhī viduṣo api tathārūḍho abhiniveśaḥ. 9.

9 Agățarea de [viață] (abhiniveśa), care curge prin propria natura [specifică lui prakrti], este manifestată chiar și pentru cel învățat.

ते प्रतिप्रसवहेयाः सूक्ष्माः॥१०॥

te pratiprasava+heyāḥ sūkṣmāḥ. 10.

10 Acestea (kleśa), atunci când sunt subtile, pot fi abandonate în ordine inversă.

ध्यानहेयास्तद्वृत्तयः॥११॥

dhyāna+heyās-tad+vṛttayaḥ. 11.

11 Activitățile (vṛtti) acestora (kleśa) sunt abandonate prin meditație (dhyāna).

क्लेशमूलः कर्माशयो दृष्टादृष्टजन्मवेदनीयः॥१२॥

kleśa+mūlaḥ karma+āśayo dṛṣṭa+adṛṣṭa+janma+vedanīyaḥ. 12.

12 Rădăcina suferinței [rezidă în] „soldul” (āśaya) acțiunilor (karma) care este cunoscut/experimentat în viața văzută (dṛṣṭa) sau nevăzută (adṛṣṭa).

सति मूले तद्विपाको जात्यायुर्भोगाः॥१३॥

sati mūle tadvipāko jātyāyurbhogāḥ. 13.

13 Atât timp cât rădăcina [tulburării (kleśa)] există, rezultatul acesteia [determină]: felul nașterii (jāti), durata vieții (āyur) și experiențele (bhoga),

ते ह्लादपरितापफलाः पुण्यापुण्यहेतुत्वात्॥१४॥

te hlāda+paritāpa+phalāḥ puṇyāpuṇyahetutvāt. 14.

14 iar acestea au drept consecințe încântarea (hlāda) sau durerea (paritāpa) după cum cauza [lor (acțiunile anterioare)] este virtutea (puṇya) sau viciul (apuṇya).

परिणामतापसंस्कारदुःखैर्गुणवृत्तिविरोधाच्च दुःखमेव सर्वं विवेकिनः॥१५॥

pariṇāma+tāpa+saṃskāra+duḥkhair-guṇa+vṛtti+virodhāc-ca duḥkham-eva sarvaṃ vivekinaḥ. 15.

15 Pentru cel cu discernământ (vivekina) [este clar ca] tot [ceea ce este experimentabil] este insatisfăcător/suferința (duḥkha) din cauza instabilității activităților (vṛtti) tendințelor (guṇa) [naturale] și prin insatisfacțiile/suferințele (duḥkha) coacerii (pariṇāma) întipăririlor mentale [subconștiente] (saṃskāra) arzătoare (tāpa).

हेयं दुःखमनागतम्॥१६॥

heyaṃ duḥkham anāgatam. 16.

16 Suferința (duḥkha) care nu a venit este de evitat.

द्रष्टृदृश्ययोः संयोगो हेयहेतुः॥१७॥

draṣṭṛ+dṛśyayoḥ saṃyogo heyahetuḥ. 17.

17 Cauza (hetu) care trebuie evitată este identificarea [iluzorie] (saṃyoga) a celui care percepe (draṣṭṛ) cu ceea ce este perceput (dṛśya).

प्रकाशक्रियास्थितिशीलं भूतेन्द्रियात्मकं भोगापवर्गार्थं दृश्यम्॥१८॥

prakāśa+kriyāsthitiśīlaṃ bhūtendriyātmakaṃ bhogāpavargārthaṃ dṛśyam. 18.

18 Ceea ce este perceput (dṛśya):

– servește la experiență și eliberarea [de identificare],
– este alcătuit din elemente (bhūta) și instrumente (indriya),
– are tendința luminozității (sattva), activității (rajas) și stabilității (tamas).

विशेषाविशेषलिङ्गमात्रालिङ्गानि गुणपर्वाणि॥१९॥

viśeṣa+aviśeṣa+liṅga+mātrāliṅgāni guṇa+parvāṇi. 19.

19 Etapele tendințelor (guṇa) sunt:

– cu caracteristică (viśeṣa),
– fara caracteristica (aviśeṣa),
– doar cu semn (liṅga)
– fara semn (aliṅga).

द्रष्टा दृशिमात्रः शुद्धोऽपि प्रत्ययानुपश्यः॥२०॥

draṣṭā dṛśi+mātraḥ śuddho’pi pratyaya+anupaśyaḥ. 20.

20 Cel care „percepe” (draṣṭṛ), deși este doar „percepție” (dṛśi) pură, percepe conținutul mental (pratyaya).

तदर्थ एव दृश्यस्यात्मा॥२१॥

tad+artha eva dṛśyasyātmā. 21.

21 Natura a ceea ce este perceput (dṛśya) există doar spre folosul acestuia (draṣṭṛ).

कृतार्थं प्रति नष्टमप्यनष्टं तदन्यसाधारणत्वात्॥२२॥

kṛtārthaṃ prati naṣṭam apyanaṣṭaṃ tadanyasādhāraṇatvāt. 22.

22 Atunci când scopul a fost realizat, [ceea ce este perceput (pratyaya)] este pierdut; [prakṛti,] deoarece este baza [experienței] celorlalți, nu este pierdută.

स्वस्वामिशक्त्योः स्वरूपोपलब्धिहेतुः संयोगः॥२३॥

svasvāmi+śaktyoḥ svarūpopalabdhihetuḥ saṃyogaḥ. 23.

23 Unirea (saṃyoga) [aparentă a văzătorului cu văzutul] devine originea realizării (upalabdhi) naturii proprii (svarūpa) capacităților de obiect-subiect.

तस्य हेतुरविद्या॥२४॥

tasya hetur-avidyā. 24.

24 Originea acesteia (saṃyoga) este absența realizării (avidyā) [propriei naturi].

तदभावात् संयोगाभावो हानं तद् दृशेः कैवल्यम्॥२५॥

tad+abhāvāt-saṃyogābhāvo hānaṃ| tad+dṛśeḥ kaivalyam. 25.

25 Din inexistența acesteia (absența realizării propriei naturi – avidyā) [rezultă realizarea] inexistenței unirii (saṃyoga); încetarea acesteia (saṃyoga) este eliberarea vederii (dṛśi).

विवेकख्यातिरविप्लवा हानोपायः॥२६॥

viveka+khyātiraviplavā hānopāyaḥ. 26.

26 Metoda (upāya) [realizării] eliberării [de avidyā] este neîntrerupta cunoaștere discriminativă (viveka-khyāti).

तस्य सप्तधा प्रान्तभूमिः प्रज्ञा॥२७॥

tasya saptadhā prāntabhūmiḥ prajñā. 27.

27 A sa înțelepciune (prajñā), fiind ultima etapă [psiho-somatică], este de șapte feluri.

योगाङ्गाऽनुष्ठानादशुद्धिक्षये ज्ञानदीप्तिराविवेकख्यातेः॥२८॥

yoga+aṅgānuṣṭhānād-aśuddhi+kṣaye jñāna+dīptirā viveka+khyāteḥ. 28.

28 Prin practica celor [opt] părți [ce compun] Yoga, până când sunt distruse impuritățile, [se manifestă] strălucirea cunoașterii [subiect-obiect] (jñāna) [care se termină cu] cunoașterea discriminativă (viveka-khyāti).

यमनियमासनप्राणायामप्रत्याहारधारणाध्यानसमाधयोऽष्टावङ्गानि॥२९॥

yama+niyama+āsana+prāṇāyāma+pratyāhāra+dhāraṇā+dhyāna+samādhayo aṣṭāva aṅgāni. 29.

29 Cele opt părți [ce compun Yoga] sunt:

1. ceea ce nu trebuie făcut (yama),
2. ceea ce trebuie făcut (niyama),
3. postura (āsana),
4. controlul/alungirea respirației (prāṇāyāma),
5. restrângerea simțurilor (pratyāhāra) [de la obiectele lor],
6. concentrarea (dhāraṇā) [asupra unui singur obiect],
7. meditația (dhyāna) [asupra unui singur obiect] și
8. contemplarea/absorbția (samādhi) [subiectului în obiect].

अहिंसासत्यास्तेयब्रह्मचर्यापरिग्रहा यमाः॥३०॥

ahiṃsā+satya+asteya+brahmacarya+aparigrahā yamāḥ. 30.

30 [Cele cinci] reglementări obligatorii (yama) sunt:

1. non-violența (ahiṃsā),
2. adevărul (satya),
3. onestitatea (asteya),
4. castitatea (brahmacarya),
5. non-posesivitatea (aparigraha).

जातिदेशकालसमयानवच्छिन्नाः सार्वभौमा महाव्रतम्॥३१॥

jāti+deśa+kāla+samayānavacchinnāḥ sārvabhaumā mahāvratam. 31.

31 [Acestea], necondiționate de felul nașterii (jāti), locului (deśa), timpului (kāla) și circumstanțelor (samaya), și extinse la toate stadiile, [formează] Marele Legământ (mahāvrata).

शौचसंतोषतपःस्वाध्यायेश्वरप्रणिधानानि नियमाः॥३२॥

śauca+saṃtoṣa+tapaḥ+svādhyāya+īśvara+praṇidhānāni niyamāḥ. 32.

32 [Cele cinci] niyama sunt:

1. puritatea (śauca),
2. împlinirea (saṃtoṣa),
3. austeritatea (tapas),
4. examinarea scripturilor (svādhyāya) și
5. contemplarea (praṇidhāna) lui īśvara.

वितर्कबाधने प्रतिपक्षभावनम्॥३३॥

vitarka+bādhane pratipakṣa+bhāvanam. 33.

33 Atunci când apare tulburarea raționamentului (vitarka), reflectarea (bhāvana) asupra [celor] contrare [este remediul].

वितर्का हिंसादयः कृतकारितानुमोदिता लोभक्रोधमोहपूर्वका मृदुमध्याधिमात्रा दुःखाज्ञानानन्तफला इति प्रतिपक्षभावनम्॥३४॥

vitarkā hiṃsā+dayaḥ kṛta+kāritānumoditā lobha+krodha+moha+pūrvakā mṛdu+madhya+adhimātrā duḥkha+ajñāna+ananta+phalā iti pratipakṣa+bhāvanam. 34.

34 Tulburari, [precum] violența (hiṃsā) și altele, săvârșite, determinate sau doar acceptate, fiind precedate de

– lacomie (lobha),
– mânie (krodha) și
– confuzie (moha),

[putând fi]

– slabe (mṛdu),
– medii (madhya) sau
– foarte puternice (adhimātra),

rezultatele lor sunt o nesfârșită durere (duḥkha) și ignoranță (ajñāna). Astfel reflectarea (bhāvana) asupra [celor] contrare [este remediul].

अहिंसाप्रतिष्ठायां तत्सन्निधौ वैरत्यागः॥३५॥

ahiṃsā+pratiṣṭhāyāṃ tat+sannidhau vairatyāgaḥ. 35.

35 Atunci când este realizată neclintirea în non-violență (ahiṃsā), apare abandonarea (tyāga) ostilității în prezența acestuia.

सत्यप्रतिष्ठायां क्रियाफलाश्रयत्वम्॥३६॥

satya+pratiṣṭhāyāṃ kriyā+phalāśrayatvam. 36.

36 Atunci când este realizată neclintirea în adevăr (satya), apare starea de a fi destinatarul rezultatelor al acțiunilor (kriyā).

अस्तेयप्रतिष्ठायां सर्वरत्नोपस्थानम्॥३७॥

asteya+pratiṣṭhāyāṃ sarva+ratnopasthānam. 37.

37 Atunci când este realizată neclintirea în cinste (asteya), apare șederea deasupra tuturor bogățiilor.

ब्रह्मचर्यप्रतिष्ठायां वीर्यलाभः॥३८॥

brahmacarya+pratiṣṭhāyāṃ vīrya+lābhaḥ. 38.

38 Atunci când este realizată neclintirea în castitate (brahmacarya), apare obținerea vitalității (vīrya).

अपरिग्रहस्थैर्ये जन्मकथंतासंबोधः॥३९॥

aparigraha+sthairye janma+kathaṃtā+saṃbodhaḥ. 39.

39 Atunci când este statornicit în non-posesivitate (aparigraha), apare cunoașterea perfectă din starea interogativă despre naștere (janma).

शौचात्स्वाङ्गजुगुप्सा परैरसंसर्गः॥४०॥

śaucāt-svāṅga+jugupsā parairasaṃsargaḥ. 40.

40 Din puritate (śauca) [apar:]

– indiferența (jugupsā) față de propriul trup (aṅga),
– neasocierea cu alții

सत्त्वशुद्धिसौमनस्यैकाग्र्येन्द्रियजयात्मदर्शनयोग्यत्वानि च॥४१॥

sattva+śuddhi+saumanasyaikāgryendriya+jayātma+darśana+yogyatvāni ca. 41.

41

– puritatea lui sattva,
– atitudinea bună,
– focalizarea,
– cucerirea instrumentelor [și] – capacitatea de vedere a sinelui (ātman).

संतोषादनुत्तमसुखलाभः॥४२॥

saṃtoṣād anuttamaḥ sukhalābhaḥ. 42.

42 Din împlinire (saṃtoṣa) [apare] obținerea [unei] fericiri (sukha) neasemuite.

कायेन्द्रियसिद्धिरशुद्धिक्षयात्तपसः॥४३॥

kāyendriya+siddhir-aśuddhi+kṣayāt-tapasaḥ. 43.

43 Din asceză (tapas) [apare], după distrugerea impurităților, desăvârșirea (siddhi) trupului și a instrumentelor (indriya).

स्वाध्यायादिष्टदेवतासंप्रयोगः॥४४॥

svādhyāyād-iṣṭadevatā+saṃprayogaḥ. 44.

44 Din examinarea scripturilor (svādhyāya) [apare] unirea cu divinitatea aleasă (iṣṭadevatā).

समाधिसिद्धिरीश्वरप्रणिधानात्॥४५॥

samādhi+siddhir-īśvara+praṇidhānāt. 45.

45 Din fixarea [atenției] în īśvara [apare] perfecțiunea (siddhi) în samādhi.

स्थिरसुखमासनम्॥४६॥

sthira+sukham-āsanam. 46.

46 Postura (āsana) este stabilă și plăcută

प्रयत्नशैथिल्यानन्त्यसमापत्तिभ्याम्॥४७॥

prayatna+śaithilya+ananta+samāpattibhyām. 47.

47 prin obținerea nemărginirii și prin relaxarea efortului.

ततो द्वन्द्वानभिघातः॥४८॥

tato dvandva+anabhighātaḥ. 48.

48 Din aceasta (i.e. āsana), perechile de contrarii nu [mai] au vreun impact.

तस्मिन् सति श्वासप्रश्वासयोर्गतिविच्छेदः प्राणायामः॥४९॥

tasmin sati śvāsa+praśvāsayor-gati+vicchedaḥ prāṇāyāmaḥ. 49.

49 Atunci când aceasta (i.e. āsana) există, prāṇāyāma [reprezintă] încetarea mișcării de inspirație și expirație.

बाह्याभ्यन्तरस्तम्भवृत्तिर्देशकालसंख्याभिः परिदृष्टो दीर्घसूक्ष्मः॥५०॥

bāhya+abhyantara+stambha+vṛttiḥ deśa+kāla+saṃkhyābhiḥ paridṛṣṭo dīrgha+sūkṣmaḥ. 50.

50 Externa (bāhya), interna (abhyantara) sau cu activitatea (vṛtti) oprită, [prāṇāyāma] devine subtilă (sūkṣma) și lungă (dīrgha), fiind cunoscută prin loc (deśa), timp (kāla) și număr (saṃkhyā).

बाह्याभ्यन्तरविषयाक्षेपी चतुर्थः॥५१॥

bāhya+abhyantara+viṣayākṣepī caturthaḥ. 51.

51 Al patrulea [tip de prāṇāyāma este cel care] se aplică atât obiectului (viṣaya) extern (bāhya) cât și celui intern (abhyantara).

ततः क्षीयते प्रकाशावरणम्॥५२॥

tataḥ kṣīyate prakāśa+avaraṇam. 52.

52 Prin aceasta (i.e. prāṇāyāma) învelișul luminii (prakāśa) dispare

धारणासु च योग्यता मनसः॥५३॥

dhāraṇāsu ca yogyatā manasaḥ. 53.

53 cât și [dobândirea] capacității (yogyatā) minții (manas) pentru concentrări (dhāraṇā).

स्वविषयासंप्रयोगे चित्तस्य स्वरूपानुकार इवेन्द्रियाणां प्रत्याहारः॥५४॥

svasvaviṣayāsaṃprayoge cittasya svarūpānukāra ivendriyāṇāṃ pratyāhāraḥ. 54.

54 Retragerea (pratyāhāra) instrumentelor (indriya), de ca și cum ar fi asemănătoare propriei naturi (svarūpa) a psihicului (citta), atunci când nu se află în unire cu propriile obiecte (viṣaya).

ततः परमा वश्यतेन्द्रियाणाम्॥५५॥

tataḥ paramā vaśyatendriyāṇām. 55.

55 Prin aceasta [este dobândită] suprema stare de supunere a instrumentelor (indriya).

iti patañjali-viracite yoga-sūtre dvitīyaḥ sādhana-pādaḥ.

Astfel a fost compus de Patañjali al doilea capitol, [despre] sādhana, din Yoga-sūtra.

Comments are closed.