अथ योगानुशासनम्||१||

atha yoga+anuśāsanam. 1.

1 Acum [va fi descrisă] învățătura sistematică despre yoga.

योगश्चित्तवृत्तिनिरोधः||२||

yogaś-citta+vṛtti+nirodhaḥ. 2.

2 Yoga este oprirea/suspendarea activităților (vṛtti) psihicului (citta).

तदा द्रष्टुः स्वरूपेऽवस्थानम्||३||

tadā draṣṭuḥ svarūpe avasthānam. 3.

3 Atunci când [acestea (vṛtti) s-au oprit], văzătorul (puruṣa) se află stabilit în propria sa natură [specifică],

वृत्तिसारूप्यमितरत्र||४||

vṛtti+sārūpyam-itaratra. 4.

4 iar în caz contrar [acesta] este identificat [iluzoriu] cu activitățile (vṛtti) [psihicului (citta)].

वृत्तयः पञ्चतय्यः क्लिष्टाक्लिष्टाः॥५॥

vṛttayaḥ pañcatayyaḥ kliṣṭā+akliṣṭāḥ. 5.

5 Activitățile [psihicului (citta)], care sunt de cinci feluri, [pot fi] tulburătoare (kliṣṭā) sau netulburătoare (akliṣṭā):

प्रमाणविपर्ययविकल्पनिद्रास्मृतयः॥६॥

pramāṇa-viparyaya-vikalpa-nidrā-smṛtayaḥ. 6.

6 cunoașterea corectă (pramāṇa), cea contrară (viparyaya), constructul mental (vikalpa), somnul profund (nidrā) și memoria (smṛti).

प्रत्यक्षानुमानागमाः प्रमाणानि॥७॥

pratyakṣānumānāgamāḥ pramāṇāni. 7.

7 [Tipurile de] cunoaștere corectă (pramāṇa) sunt: percepția organoleptică (pratyakṣa), inferența (anumāna) și mărturia (āgama).

विपर्ययो मिथ्याज्ञानमतद्रूपप्रतिष्ठम्॥८॥

viparyayo mithyā-jñānam atad-rūpa-pratiṣṭham. 8.

8 Cea contrară (viparyaya) este [acea] cunoaștere (jñāna) iluzorie care se sprijină pe natura (rūpa) a altceva [decât a obiectului în cauză].

शब्दज्ञानानुपाती वस्तुशून्यो विकल्पः॥९॥

śabda-jñānānupātī vastu-śūnyo vikalpaḥ. 9.

9 Constructul mental (vikalpa) este cunoașterea (jñāna) care rezultă din [cele cinci elemente subtile (tanmātra) începând cu] sunetul (śabda) [și care este] lipsită de [orice] obiect existent (vastu).

अभावप्रत्ययालम्बना वृत्तिर्निद्रा॥१०॥

abhāva-pratyayālambanā vṛttir nidrā. 10.

10 Somnul profund (nidrā) este acea funcționare [a psihicului (citta)] bazată pe non-existența (abhāva) [oricărui] conținut psihic (pratyaya).

अनुभूतविषयासंप्रमोषः स्मृतिः॥११॥

anubhūta+viṣayāsaṃpramoṣaḥ smṛtiḥ. 11.

11 Memoria (smṛti) este nepermiterea pierderii [din psihic (citta) a] a obiectului (viṣaya) [deja] experimentat (anubhūta).

अभ्यासवैराग्याभ्यां तन्निरोधः॥१२॥

abhyāsa+vairāgyābhyāṃ tan+nirodhaḥ. 12.

12 Oprirea [activităților (vṛtti)] acestuia (citta) se face prin practică repetată (abhyāsa) și prin detașare (vairāgya).

तत्र स्थितौ यत्नोऽभ्यासः॥१३॥

tatra sthitau yatno abhyāsaḥ. 13.

13 În acest caz practica repetată (abhyāsa) este efortul (yatna) [depus] în menținerea stării [de oprire a activităților (vṛtti) psihicului (citta)],

स तु दीर्घकालनैरन्तर्यसत्कारासेवितो दृढभूमिः॥१४॥

sa tu dīrgha+kāla+nairantarya+satkārāsevito dṛḍha+bhūmiḥ. 14.

14 iar aceasta (abhyāsa) [devine o] atitudine/stare stabilă (dṛḍha) [atunci când] este practicată asiduu (asevita), cu devotament (satkāra), fără întrerupere (nairantarya) și timp (kāla) îndelungat.

दृष्टानुश्रविकविषयवितृष्णस्य वशीकारसंज्ञा वैराग्यम्॥१५॥

dṛṣṭānuśravika-viṣaya-vitṛṣṇasya vaśīkāra-saṃjñā vairāgyam. 15.

15 Detașarea (vairāgya) este [starea de] conștiință (saṃjñā) atotstăpână (vaśīkāra) a [celui] eliberat de dorința pentru obiectele experimentate (dṛṣṭa) sau [doar] auzite (anuśravika);

तत्परं पुरुषख्यातेर्गुणवैतृष्ण्यम्॥१६॥

tat-paraṃ puruṣa-khyāter guṇa-vaitṛṣṇyam. 16.

16 Cea mai înaltă [detașare (vairāgya)] este starea de eliberare de dorința (vaitṛṣṇya) pentru tendințele (guṇa) [care rezultă] din cunoașterea spiritului (puruṣa).

वितर्कविचारानन्दास्मितारूपानुगमात् संप्रज्ञातः॥१७॥

vitarka+vicāra+ānanda+asmitā+rūpānugamāt saṃprajñātaḥ. 17.

17 [Starea de contemplare (samādhi), în care obiectul psihic este] cunoscut pe deplin (saṃprajñāta), rezultă din [următoarele] caracteristici (rūpa) [specifice relației subiect-obiect]: raționament (vitarka), reflecție (vicāra), beatitudine (ānanda) și sentimentul [co]ființării (asmitā).

विरामप्रत्ययाभ्यासपूर्वः संस्कारशेषोऽन्यः॥१८॥

virāma+pratyaya+abhyāsa+pūrvaḥ saṃskāra+śeṣo anyaḥ. 18.

18 Cealaltă [stare de contemplare (asaṃprajñātasamādhi)], în care rămân doar întipăririle psihice (saṃskāra), este precedată de practica repetată (abhyāsa) a desprinderii (virāma) de conținutul psihic (pratyaya).

भवप्रत्ययो विदेहप्रकृतिलयानाम्॥१९॥

bhava-pratyayo videha-prakṛti-layānām. 19.

19 [Conștiința] conținutului psihic (pratyaya) a existenței (bhava), a celor „fără trup” (videha) și a celor „absorbiți în natură (prakṛti)”, [este cauza stării de asaṃprajñātasamādhi].

श्रद्धावीर्यस्मृतिसमाधिप्रज्ञापूर्वक इतरेषाम्॥२०॥

śraddhā+vīrya+smṛti+samādhi+prajñā+pūrvaka itareṣām. 20.

20 [Starea de asaṃprajñātasamādhi] a celorlalți este precedată de: deplina încredere (śraddhā) [în Yoga], energia (vīrya) [de a rămâne pe cale], reamintirea (smṛti) [scopului], contemplare (samādhi) [ca unificare a psihicului (citta) cu un singur obiect] și înțelepciunea (prajñā) [discriminativă dintre subiect și obiect].

तीव्रसंवेगानामासन्नः॥२१॥

tīvra-saṃvegānām āsannaḥ. 21.

21 [Starea de asaṃprajñātasamādhi] este obținută de cei care au o dorință puternică de eliberare (saṃvega),

मृदुमध्याधिमात्रत्वात् ततोऽपि विशेषः॥२२॥

mṛdu+madhya+adhimātratvāt tato api viśeṣaḥ. 22.

22 iar atunci, particularitatea (viśeṣa) [stării] rezultă din [intensitatea dorinței de eliberare]: slabă (mṛdu), medie (madhya) sau foarte puternică (adhimātra).

ईश्वरप्रणिधानाद्वा॥२३॥

īśvara+praṇidhānād-vā. 23.

23 Sau [se obține] prin fixarea [atenției în] īśvara.

क्लेशकर्मविपाकाशयैरपरामृष्टः पुरुषविशेष ईश्वरः॥२४॥

kleśa+karma+vipāka+āśayair aparāmṛṣṭaḥ puruṣa-viśeṣa īśvaraḥ. 24.

24 Īśvara este acel tip de puruṣa care este neatins: de tulburare (kleśa), de acțiune (karma), de rezultatele (vipāka) și de „soldul” [acesteia] (āśaya)

तत्र निरतिशयं सर्वज्ञबीजम्॥२५॥

tatra niratiśayaṃ sarvajñatva+bījam. 25.

25 – acolo sămânța (bīja) atotștiinței (sarvajñatva) este nelimitată.

पूर्वेषाम् अपि गुरुः कालेनानवच्छेदात्॥२६॥

sa pūrveṣām api guruḥ kālena-anavacchedāt. 26.

26 Deoarece nu este determinat de timp (kāla), acesta (īśvara) este cu certitudine maestrul (guru) străbunilor.

तस्य वाचकः प्रणवः॥२७॥

tasya vācakaḥ praṇavaḥ. 27.

27 Al său (īśvara) sunet semnificativ este praṇava (AUṂ).

तज्जपस्तदर्थभावनम्॥२८॥

taj-japas tad-artha-bhāvanam. 28.

28 Repetând neîncetat (japa) acest [sunet (AUṂ)], se meditează asupra semnificației (artha) sale.

ततः प्रत्यक्चेतनाधिगमोऽप्यन्तरायाभावश्च॥२९॥

tataḥ pratyak+cetanādhigamo api-antarāyābhāvaś ca. 29.

29 Prin [meditație] este dobândită vederea (cetanā) interioară și, desigur, anihilarea obstacolelor.

व्याधिस्त्यानसंशयप्रमादालस्याविरतिभ्रान्तिदर्शनालब्धभूमिकत्वानवस्थितत्वानि चित्तविक्षेपास्तेऽन्तरायाः॥३०॥

vyādhi+styāna+saṃśaya+pramāda+ālasya+avirati+bhrānti+darśana+alabdha+bhūmikatva+anavasthitatvāni citta+vikṣepās te antarāyāḥ. 30.

30 Obstacolele [care duc la] împrăștierea (vikṣepa) psihicului (citta) sunt acestea: boala (vyādhi), rigiditatea (styāna), nehotărârea (saṃśaya), nepăsarea (pramāda), lenevia (ālasya), necumpătarea (avirati), percepția greșită (bhrānti-darśana), nerealizarea unei etape (alabdha-bhūmikatva) și instabilitatea (anavasthitatva).

दुःखदौर्मनस्याङ्गमेजयत्वश्वासप्रश्वासा विक्षेपसहभुवः॥३१॥

duḥkha+daurmanasya+aṅgamejayatva+śvāsa+praśvāsā vikṣepa+saha+bhuvaḥ. 31.

31 Împreună cu împraștierea (vikṣepa) [psihicului (citta)] apar: durerea (duḥkha), descurajarea (daurmana), tremurul trupului (aṅgamejayatva) [și] respirația anevoioasă (śvāsa).

तत्प्रतिषेधार्थमेकतत्त्वाभ्यासः॥३२॥

tat-pratiṣedhārtham eka-tattva+abhyāsaḥ. 32.

32 Pentru îndepărtarea acestor [obstacole este] practica repetată (abhyāsa) a unui singur principiu (tattva).

मैत्रीकरुणामुदितोपेक्षणां सुखदुःखपुण्यापुण्यविषयाणां भावनातश्चित्तप्रसादनम्॥३३॥

maitrī+karuṇā+muditā+upekṣaṇāṃ sukha+duḥkha+puṇya+apuṇya-viṣayāṇāṃ bhāvanātaś-citta+prasādanam. 33.

33 Din atitudinea:
– bunăvoinței (maitrī),
– compasiunii (karuṇā),
– bucuriei (muditā) și
– indiferenței (upekṣa)
[cu privire la] obiectele percepției (viṣaya):
– plăcere (sukha),
– durere (duḥkha),
– virtute (puṇya) și
– viciu (apuṇya)
[apare] purificarea psihicului (citta).

प्रच्छर्दनविधारणाभ्यां वा प्राणस्य॥३४॥

pracchardana+vidhāraṇābhyāṃ vā prāṇasya. 34.

34 Sau prin expirarea și imobilizarea suflului (prāṇa);

विषयवती वा प्रवृत्तिरुत्पन्ना मनसः स्थितिनिबन्धिनी॥३५॥

viṣayavatī vā pravṛttir utpannā manasaḥ sthiti-nibandhinī. 35.

35 Sau fixarea stabilă a minții (manas) poate fi realizată [prin intermediul] manifestării senzoriale;

विशोका वा ज्योतिष्मती॥३६॥

viśokā vā jyotiṣmatī. 36.

36 Sau [printr-o stare psihică] luminoasă lipsită de întristare;

वीतरागविषयं वा चित्तम्॥३७॥

vīta+rāga-viṣayaṃ vā cittam. 37.

37 Sau psihicul (citta) are drept obiect pe cel lipsit de dorințe (vītarāga);

स्वप्ननिद्राज्ञानालम्बनं वा॥३८॥

svapna+nidrā+jñānālambanaṃ vā. 38.

38 Sau are drept cauză cunoașterea [dobândită] în [starea de] vis (nidrā) și de somn [profund] (svapna);

यथाभिमतध्यानाद्व॥३९॥

yathābhimata+dhyānād vā. 39.

39 Sau cu adevărat prin [orice] meditație (dhyāna) agreabilă,

परमाणु परममहत्त्वान्तोऽस्य वशीकारः॥४०॥

paramāṇu parama-mahattvānto asya vaśīkāraḥ. 40.

40 Stăpânirea sa întinzându-se de la atomul fundamental (paramāṇu) până la infinitatea ultimă (paramamahattva).

क्षीणवृत्तेरभिजातस्येव मणेर्ग्रहीतृग्रहणग्राह्येषु तत्स्थतदञ्जनतासमापत्तिः॥४१॥

kṣīṇa-vṛtter abhijātasyeva maṇer grahītṛ-grahaṇa-grāhyeṣu tat-stha-tad-añjanatā-samāpattiḥ. 41.

41 [Atunci când] modificările (vṛtti) au devenit atenuate prin purificare, aidoma [șlefuirii] unui cristal, [psihicul (citta) poate] asuma caracteristicile celui pe care se află: a celui care percepe (grahītṛ), a percepției (grahaṇa) și a obiectului perceput (grāhya).

तत्र शब्दार्थज्ञानविकल्पैः संकीर्णा सवितर्का समापत्तिः॥४२॥

tatra śabda+artha+jñāna-vikalpaiḥ saṃkīrṇā savitarkā samāpattiḥ. 42.

42 Atunci este asumată/obținută starea de contemplare argumentativă (savitarkāsamādhi) care este amestecată prin constructe mentale artificiale [compuse din:] cuvânt (śabda), sensul (artha) [cuvântului] și cunoașterea (jñāna) [care rezultă].

स्मृतिपरिशुद्धौ स्वरूपशून्येवार्थमात्रनिर्भासा निर्वितर्का॥४३॥

smṛti+pariśuddhau svarūpa-śūnyevārtha-mātra-nirbhāsā nirvitarkā. 43.

43 Atunci când memoria (smṛti) este pe deplin purificată, [contemplarea (samādhi)] non-argumentativa (nirvitarkā) este strălucirea doar a obiectului, ca și cum ar fi lipsit de propria formă/natură (svarūpa).

एतयैव सविचारा निर्विचारा च सूक्ष्मविषया व्याख्याता॥४४॥

etayaiva savicārā nirvicārā ca sūkṣma-viṣayā vyākhyātā. 44.

44 Prin aceasta (explicația anterioară), a fost descris cu adevărat obiectul subtil [care este contemplarea (samādhi)] cu reflecție (savicārā) și fără reflecție (nirvicārā).

सूक्ष्मविषयत्वं चालिङ्गपर्यवसानम्॥४५॥

sūkṣma+viṣayatvaṃ ca+aliṅga+paryavasānam. 45.

45 Iar domeniul obiectelor subtile se extinde până la „cel fără semn” (aliṅga),

ता एव सबीजः समाधिः॥४६॥

tā eva sabījaḥ samādhiḥ. 46.

46 acestea sunt doar [stări] contemplative (samādhi) „cu germene” (sabīja).

निर्विचारवैशारद्येऽध्यात्मप्रसादः॥४७॥

nirvicāra+vaiśāradye adhyātma+prasādaḥ. 47.

47 Atunci când a fost obținută claritatea [contemplarii (samādhi)] non-reflective (nirvicāra) [se manifestă] claritatea de sine (adhyātma).

ऋतम्भरा तत्र प्रज्ञा॥४८॥

rtaṃbharā tatra prajñā. 48.

48 Atunci, conștiința/înțelepciunea (prajñā) este suportul adevarului (rta) [cu privire la natura obiectului].

श्रुतानुमानप्रज्ञाभ्यामन्यविषया विशेषार्थत्वात्॥४९॥

śruta+anumāna+prajñābhyām anya-viṣayā viśeṣārthatvāt. 49.

49 Datorită caracteristicii fundamentale [contemplarea cu sămânță (sabījasamādhi)] are un alt obiect decât înțelepciunile (prajñā) dobândite prin mărturie (śruta) și inferență (anumāna).

तज्जः संस्कारोऽन्यसंस्कारप्रतिबन्धी॥५०॥

taj-jaḥ saṃskāro anya-saṃskāra-pratibandhī. 50.

50 Întiparirea (saṃskāra) mentală născută din acela (sabījasamādhi) previne [apariția] altor întipăriri mentale (saṃskāra).

तस्यापि निरोधे सर्वनिरोधान्निर्बीजः समाधिः॥५१॥

tasya+api nirodhe sarva-nirodhān-nirbījaḥ samādhiḥ. 51.

51 Cu adevărat atunci când este oprit acela (sabījasamādhi), prin oprirea tuturor [activităților (vṛtti) agregatului psihic (citta), apare] starea de contemplare fără sămânță (nirbījasamādhi).

iti patañjali-viracite yoga-sūtre prathamaḥ samādhi-pādaḥ

Astfel a fost compus de Patañjali primul capitol, [despre] samādhi, din Yoga-sūtra.

Comments are closed.