देशबन्धश्चित्तस्य धारणा॥१॥

deśa-bandhaś cittasya dhāraṇā. 1.

1 Concentrarea (dhāraṇā) este legarea psihicului (citta) de un [singur] loc.

तत्र प्रत्ययैकतानता ध्यानम्॥२॥

tatra pratyayaikatānatā dhyānam. 2.

2 Meditația (dhyāna) este fluxul neîntrerupt al conținutului psihic (pratyaya).

तदेवार्थमात्रनिर्भासं स्वरूपशून्यमिव समाधिः॥३॥

tad-evārtha+mātra+nirbhāsaṃ svarūpa+śūnyam-iva samādhiḥ. 3.

3 [Meditația (dhyāna) devine] contemplare (samādhi) atunci când există doar [conștiința] obiectului, lipsind cea a propriei naturi (svarūpa).

त्रयमेकत्र संयमः॥४॥

trayam-ekatra saṃyamaḥ. 4.

4 Cele trei (dhāraṇā, dhyāna & samādhi) împreună [reprezintă] saṃyama.

तज्जयात्प्रज्ञालोकः॥५॥

taj+jayāt-prajñā+ālokaḥ. 5.

5 Din stăpânirea acesteia (saṃyama), [răsare] lumina (āloka) înțelepciunii (prajñā).

तस्य भूमिषु विनियोगः॥६॥

tasya bhūmiṣu viniyogaḥ. 6.

6 Aplicarea acesteia (saṃyama) este în etape.

त्रयमन्तरङ्गं पूर्वेभ्यः॥७॥

trayam-antar+aṅgaṃ pūrvebhyaḥ. 7.

7 Cele trei (i.e. saṃyama) sunt părți interne (antaraṅga) în raport cu precedentele (yama, niyama, āsana, pran. ayama și pratyahara).

तदपि बहिरङ्गं निर्बीजस्य॥८॥

tad-api bahir+aṅgaṃ nirbījasya. 8.

8 În schimb acesta (saṃyama) este o parte externă (bahiraṅga) în raport cu [contemplarea] fără sămânță (nirbīja).

व्युत्थाननिरोधसंस्कारयोरभिभवप्रादुर्भावौ निरोधक्षणचित्तान्वयो निरोधपरिणामः॥९॥

vyutthāna-nirodha-saṃskārayor-abhibhava-prādurbhāvau nirodha-kṣaṇa-cittānvayo nirodha-pariṇāmaḥ. 9.

9 Transformarea (pariṇāma) opririi (nirodha) este [starea] psihicului (citta) care rezultă în momentul de oprire (nirodha) între dispariția și manifestarea întipăririi (saṃskāra) care răsare și cea care este oprită (nirodha).

तस्य प्रशान्तवाहिता संस्कारात्॥१०॥

tasya praśānta-vāhitā saṃskārāt. 10.

10 Din [natura] întipăririi (saṃskāra) [rezultă] curgerea ei (nirodha-pariṇāma) liniștită.

सर्वार्थतैकाग्रतयोः क्षयोदयौ चित्तस्य समाधिपरिणामः॥११॥

sarvārthata+ekāgratayoḥ kṣayodayau cittasya samādhi-pariṇāmaḥ. 11.

11 Transformarea (pariṇāma) contemplativă (samādhi) este [starea] psihicului (citta) [care rezultă] atunci când dispare starea de dispersare (sarvārthata) și apare starea de concentrare (ekāgrata).

ततः पुनः शान्तोदितौ तुल्यप्रत्ययौ चित्तस्यैकाग्रतापरिणामः॥१२॥

tataḥ punaḥ śāntoditau tulya-pratyayau cittasya-ekāgratā-pariṇāmaḥ. 12.

12 Transformarea (pariṇāma) stării de concentrare (ekāgrata) este [starea] psihicului (citta) [care rezultă] atunci când cele două conținuturi ale minții (pratyaya), cel care dispare și cel care răsare [în clipa următoare], sunt identice.

एतेन भूतेन्द्रियेषु धर्मलक्षणावस्थापरिणामा व्याख्याताः॥१३॥

etena bhūtendriyeṣu dharma-lakṣaṇāvasthā-pariṇāmā vyākhyātāḥ. 13.

13 Prin acestea sunt explicate și cele trei transformări (pariṇāma) [referitoare la:]

– proprietatea [caracteristică] (dharma),
– caracterul (lakṣaṇa) și
– starea (avasthā)

instrumentelor [de cunoaștere (jñānendriya), instrumentelor de acțiune (karmendriya),
elementelor subtile (tanmātra)] și elementelor sensibile (bhūta).

शान्तोदिताव्यपदेश्यधर्मानुपाती धर्मी॥१४॥

śāntoditāvyapadeśya-dharmānupātī dharmī. 14.

14 Substratul (dharmin) este comun tuturor proprietăților (dharma):

– stinse (manifestate, trecut),
– manifeste (prezent) sau
– care nu pot fi denumite (nemanifestate încă, viitor).

क्रमान्यत्वं परिणामान्यत्वे हेतुः॥१५॥

kramānyatvaṃ pariṇāmānyatve hetuḥ. 15.

15 Diferența în procesul de succesiune (krama) [– trecut, prezent, viitor –] este cauza diferenței în transformare (pariṇāma).

परिणामत्रयसंयमासदतीतानागतज्ञानम्॥१६॥

pariṇāma+traya+saṃyamād-atītānāgata+jñānam. 16.

16 Din saṃyama asupra celor trei transformări (pariṇāma) [rezultă] cunoașterea
(jñāna) trecutului și a viitorului.

शब्दार्थप्रत्ययानामितरेतराध्यासात्संकरस्तत्प्रविभागसंयमात्सर्वभूतरुतज्ञानम्॥१७॥

śabdārtha+pratyayānām-itaretarādhyāsāt-saṃskaras-tat+pravibhāga+saṃyamāt-sarva+bhūta+ruta+jñānam. 17.

17 Din [cauza] suprapunerii (adhyāsa) reciproce [a celor trei:] cuvânt (śabda), obiect/sens (artha) și conținut psihic (pratyaya) [rezultă] confuzia (saṃskara). Din saṃyama asupra fiecăreia în parte [rezultă] cunoașterea (jñāna) sunetelor tuturor ființelor.

संस्कारसाक्षत्करणात्पूर्वजातिज्ञानम्॥१८॥

saṃskāra+sākṣat+karaṇāt-pūrva+jāti+jñānam. 18.

18 Din percepția directă a întipăririlor (saṃskāra) [rezultă] cunoașterea (jñāna) existențelor precedente.

प्रत्ययस्य परचित्तज्ञानम्॥१९॥

pratyayasya para+citta+jñānam. 19.

19 [Din percepția directă a] conținutului psihic (pratyaya), [rezultă] cunoașterea (jñāna) psihicului (citta) altora,

न च तत्सालम्बनं तस्याविषयीभूतत्वात्॥२०॥

na ca tat-sālambanaṃ tasyāviṣayī+bhūtatvāt. 20.

20 dar nu și a suportului acestui [conținut psihic (pratyaya)] din [cauza stării] acestuia (citta) de a nu fi obiect al percepției (viṣaya).

कायरूपसंयमात्तद्ग्राह्यशक्तिस्तम्भे चक्षुःप्रकाशासंप्रयोगेऽन्तर्धानम्॥२१॥

kāya+rūpa+saṃyamāt-tad+grāhya+śakti+stambhe cakṣuḥ+prakāśa+asaṃprayoge-antar+dhānam. 21.

21 Din saṃyama asupra formei (rūpa) corpului – atunci când puterea (śakti) de percepție a aceleia (rūpa) este suspendată prin absența unirii dintre ochi și lumină – [rezultă] invizibilitatea.

एतेन शब्दाद्यन्तर्धानमुक्तम्॥२२॥

etena śabdādy+antar+dhānam-uktam. 22.

22 Prin acest [aforism] a fost spusă și dispariția sunetului (śabda) etc.

सोपक्रमं निरुपक्रमं च कर्म तत्संयमादपरान्तज्ञानमरिष्टेभ्यो वा॥२३॥

sopakramaṃ nirupakramaṃ ca karma tat+saṃyamād-aparānta+jñānam-ariṣṭebhyo vā. 23.

23 [Rezultatul acțiunii] (karma) este [de două feluri:] activ (sopakrama) și latent (nirupakrama). Din saṃyama asupra acestui [rezultat (karma) rezultă] cunoașterea [momentului] morții, sau [mai poate fi cunoscut din saṃyama asupra] prevestirilor (ariṣṭa).

मैत्र्यादिषु बलानि॥२४॥

maitryādiṣu balāni. 24.

24 [Din saṃyama asupra] bunavoinței (maitrī) etc. [rezultă] puterile (bala).

बलेषु हस्तिबलादीनि॥२५॥

baleṣu hastibalādīni. 25.

25 [Din saṃyama asupra acestor] puteri (bala) [rezultă] puterea de elefant etc.

प्रवृत्त्यालोकन्यासात्सूक्ष्मव्यवहितविप्रकृष्टज्ञानम्॥२६॥

pravṛtty+āloka+nyāsāt sūkṣma+vyavahita+vipra+kṛṣṭa+jñānam. 26.

26 Din [saṃyama asupra] așezării luminii cunoașterii (pravṛtti) [asupra obiectelor rezultă] cunoașterea [celor] subtile (sūkṣma), ascunse (vyavahita) sau îndepărtate (viprakṛṣṭa).

भुवनज्ञानं सूर्ये संयमात्॥२७॥

bhuvana+jñānaṃ sūrye saṃyamāt. 27.

27 Din saṃyama asupra Soarelui [rezultă] cunoașterea universului (bhuvana).

चन्द्रे ताराव्यूहज्ञानम्॥२८॥

candre tārā+vyūha+jñānam. 28.

28 [Din saṃyama asupra] Lunii [rezultă] cunoașterea poziției stelelor (tārā).

ध्रुवे तद्गतिज्ञानम्॥२९॥

dhruve tad+gati+jñānam. 29.

29 [Din saṃyama asupra] Stelei Polare [rezultă] cunoașterea mișcării acestor [stele].

नाभिचक्रे कायव्यूहज्ञानम्॥३०॥

nābhi+cakre kāya+vyūha+jñānam. 30.

30 [Din saṃyama asupra] centrului ombilical [rezultă] cunoașterea structurii/alcătuirii corpului.

कण्ठकूपे क्षुत्पिपासानिवृत्तिः॥३१॥

kaṇṭha+kūpe kṣutpipāsānivṛttiḥ. 31.

31 [Din saṃyama asupra] cavității gâtului [rezultă] încetarea foamei și a setei.

कूर्मनाड्यां स्थैर्यम्॥३२॥

kūrma+nāḍyāṃ sthairyam. 32.

32 [Din saṃyama asupra] traseului psiho-energetic (nāḍī) kūrma [rezultă] neclintirea.

मूर्धज्योतिषि सिद्धदर्शनम्॥३३॥

mūrdha+jyotiṣi siddha+darśanam. 33.

33 [Din saṃyama asupra] luminii din creștetul capului (mūrdha) [rezulta] vederea desăvârșită [a ființelor perfecte].

प्रातिभाद्वा सर्वम्॥३४॥

prātibhād-vā sarvam. 34.

34 Sau totul [poate fi cunoscut] prin intuiție (prātibha).

हृदये चित्तसंवित्॥३५॥

hṛdaye citta+saṃvit. 35.

35 [Din saṃyama asupra] inimii (hṛdaya) [rezultă] cunoașterea psihicului (citta).

सत्त्वपुरुषयोरत्यन्तासङ्कीर्णयोः प्रत्ययाविशेषो भोगः परार्थत्वात्स्वार्थसंयमात्पुरुषज्ञानम्॥३६॥

sattva+puruṣayor-atyantāsaṃkīrṇayoḥ pratyayāviśeṣo bhogaḥ parārthatvāt-svārtha+saṃyamāt-puruṣa+jñānam. 36.

36 Experiența este a nediferențierii conținutului [psihic] (pratyaya) [deși] starea de ființare (prakṛti) și puruṣa sunt extrem de distincte. Din saṃyama asupra propriei naturi (svārtha) [ca fiind distinctă] de starea naturii altuia (parārthatva) [rezultă] cunoașterea lui puruṣa.

ततः प्रातिभश्रावणवेदनादर्शास्वादवार्ता जायन्ते॥३७॥

tataḥ prātibha+śrāvaṇa+vedanā+darśāsvādavārtā jāyante. 37.

37 Din aceasta rezultă intuiția (prātibha) auzului, pipăitului, văzului, gustului și mirosului.

ते समाधावुपसर्गा व्युत्थाने सिद्धयः॥३८॥

te samādhāv-upasargā vyutthāne siddhayaḥ. 38.

38 Acestea (vibhūti) sunt obstacole în samādhi, [dar] în [starea] contrară (mundană) ele sunt puteri (siddhi).

बन्धकारणशैथिल्यात्प्रचारसंवेदनाच्च चित्तस्य परशरीरावेशः॥३९॥

bandha+kāraṇa+śaithilyāt-pracāra+saṃvedanāc-ca cittasya para+śarīrāveśaḥ. 39.

39 Prin desfacerea cauzei legăturii [dintre psihic (citta) și corp (śarīra)] și prin realizarea deplină (saṃvedana) a căii [de trecere, rezultă] luarea în posesie de către psihic (citta) a altui corp (śarīra).

उदानजयाज्जलपङ्ककण्टकादिष्वसङ्ग उत्क्रान्तिश्च॥४०॥

udāna+jayāj-jala+paṅka+kaṇṭakādiṣv-asaṅga utkrāntiś-ca. 40.

40 Prin controlul suflului udāna [rezultă] absența contactului cu apa, noroiul, spinii etc. iar corpul levitează.

समानजयाज्ज्वलनम्॥४१॥

samāna+jayāt-prajvalanam. 41.

41 Prin controlul suflului samāna [rezultă] strălucirea [trupului].

श्रोत्राकाशयोः सम्बन्धसंयमाद्दिव्यं श्रोत्रम्॥४२॥

śrotra+ākāśayoḥ saṃbandha+saṃyamād-divyaṃ śrotram. 42.

42 Prin saṃyama asupra relației dintre ureche și eter (ākāśa) [rezultă] auzul divin.

कायाकाशयोः सम्बन्धसंयमाल्लघुतूलसमापत्तेश्चाकाशगमनम्॥४३॥

kāya+ākāśayoḥ saṃbandha+saṃyamāl-laghu+tūla+samāpatteś-ca-ākāśa+gamanam. 43.

43 Prin saṃyama asupra relației dintre trup și eter (ākāśa) și contopirea (samāpatti) [psihicului (citta)] cu ușurința bumbacului [rezultă] deplasarea prin spațiu (ākāśa).

बहिरकल्पिता वृत्तिर्महाविदेहा ततः प्रकाशावरणक्षयः॥४४॥

bahir+akalpitā vṛttir-mahā+videhā tataḥ prakāśa+āvaraṇa+kṣayaḥ. 44.

44 Activitățile (vṛtti) [psihicului (citta)] sunt de neconceput în exterior[ul trupului (deha)]. De aceea starea fără de trup (mahāvidehā) [reprezintă] distrugerea acoperământului luminii (prakāśa).

स्थूलस्वरूपसूक्ष्मान्वयार्थवत्त्वसंयमाद्भूतजयः॥४५॥

sthūla+svarūpa+sūkṣma+anvaya+arthavattva+saṃyamād-bhūta+jayaḥ. 45.

45 Prin saṃyama asupra stărilor grosieră (sthūla), specifică (svarūpa), subtilă (sūkṣma), asociată (anvaya) și reală (arthavat) [rezultă] stăpânirea elementelor (bhūta).

ततोऽणिमादिप्रादुर्भावः कायसम्पत्तद्धर्मानभिघातश्च॥४६॥

tato-aṇimādi+prādurbhāvaḥ kāya+saṃpat-tad+dharmānabhighātaś-ca. 46.

46 Din aceasta [rezultă:] manifestarea [puterilor (siddhi) precum] aṇima etc., perfecțiunea trupului (kāya) și neperturbarea naturii sale (kāya) esențiale (dharma).

रूपलावण्यबलवज्रसंहननत्वानि कायसम्पत्॥४७॥

rūpa+lāvaṇya+bala+vajra+saṃhananatvāni kāya+saṃpat. 47.

47 Perfecțiunea trupului (kāya) [include:] forma (rūpa), grația (lāvaṇya), vigoarea (bala) și fermitatea diamantului (vajra).

ग्रहणस्वरूपास्मितान्वयार्थवत्त्वसंयमादिन्द्रियजयः॥४८॥

grahaṇa+svarūpa+asmitā+anvayārthavattva+saṃyamād-indriya+jayaḥ. 48.

48 Prin saṃyama asupra organelor de simț (grahaṇa), specificității (svarūpa), stării de „sunt” (asmitā), asocierii (anvaya) și stării reale (arthavat) [rezultă] controlul simțurilor (indriya).

ततो मनोजवित्वं विकरणभावः प्रधानजयश्च॥४९॥

tato manojavitvaṃ vikaraṇabhāvaḥ pradhānajayaśca. 49.

49 Din aceasta [rezultă] iuțeala minții (manas), starea de neinstrumentalitate și controlul lui prakṛti.

सत्त्वपुरुषान्यताख्यातिमात्रस्य सर्वभावाधिष्ठातृत्वं सर्वज्ञातृत्वं च॥५०॥

sattva+puruṣānyatā+khyāti+mātrasya sarva+bhāva+adhiṣṭhātṛtvaṃ sarva+jñātṛtvaṃ ca. 50.

50 Doar din percepția (khyāti) deosebirii dintre starea de ființare (sattva) [a lui prakṛti] și puruṣa [rezultă] starea de întâi stătător (adhiṣṭhātṛtva) asupra tuturor stărilor de existență și starea de atotcunoscător (sarvajñātṛtva).

तद्वैराग्यादपि दोषबीजक्षये कैवल्यम्॥५१॥

tadvairāgyādapi doṣabījakṣaye kaivalyam. 51.

51 Prin detașarea chiar și față de acele [puteri], germenele impurității este distrus și se atinge kaivalya.

स्थान्युपनिमन्त्रणे सङ्गस्मयाकरणं पुनरनिष्टप्रसङ्गात्॥५२॥

sthāny-upanimantraṇe saṅga-smayākaraṇaṃ punaḥ aniṣṭa-prasaṅgāt. 52.

52 De ești poftit de stăpânii lumilor cerești nu da dovadă de atașament și mândrie, ca nu cumva să reapară cele de nedorit.

क्षणतत्क्रमयोः संयमाद्विवेकजं ज्ञानम्॥५३॥

kṣaṇa+tat+kramayoḥ saṃyamāda+vivekajaṃ jñānam. 53.

53 Prin saṃyama asupra clipelor (kṣaṇa) și a succesiunii (krama) lor [rezultă] cunoașterea non-discriminativă.

जातिलक्षणदेशैरन्यतानवच्छेदात्तुल्ययोस्ततः प्रतिपत्तिः॥५४॥

jāti+lakṣaṇa+deśair-anyatā-anavacchedāt-tulyayostataḥ pratipattiḥ. 54.

54 Prin aceasta [se obține] cunoașterea diferenței între două obiecte similare, ce nu se deosebesc prin felul nașterii, trăsături caracteristice sau poziție.

तारकं सर्वविषयं सर्वथाविषयमक्रमं चेति विवेकजं ज्ञानम्॥५५॥

tārakaṃ sarva+viṣayaṃ sarvathā+viṣayam-akramaṃ ceti vivekajaṃ jñānam. 55.

55 Cunoașterea nascută din discriminare este transcendentă, include cogniția simultană a tuturor obiectelor și dincolo de succesiunea lor (trecut, prezent și viitor) și transcende lumea proceselor – așa se spune.

सत्त्वपुरुषयोः शुद्धिसाम्ये कैवल्यमिति॥५६॥

sattva+puruṣayoḥ śuddhi+sāmye kaivalyam iti. 56.

56 Kaivalya [se obține] atunci când citta și puruṣa sunt la fel de pure.

iti patañjali-viracite yoga-sūtre tṛtīyo vibhūtipādaḥ.

Astfel a fost compus de Patañjali al treilea capitol, [despre] vibhūti, din Yoga-sūtra.

Comments are closed.