जन्मौषधिमन्त्रतपःसमाधिजाःसिद्धयः॥१॥

janma+oṣadhi+mantra+tapaḥ+samādhi+jāḥ siddhayaḥ. 1.

1 Puterile (siddhi) sunt generate prin:

– naștere (janma),
– plante [psihotrope] (oṣadhi),
– formule mistice (mantra),
– asceză (tapas) sau
– contemplare (samādhi).

जात्यन्तरपरिणामः प्रकृत्यापूरात्॥२॥

jāty+antara+pariṇāmaḥ prakṛty+āpūrāt. 2.

2 Din revărsarea lui prakṛti [rezultă] transformarea (pariṇāma) într-o altă formă de existență (jāti).

निमित्तमप्रयोजकं प्रकृतीनां वरणभेदस्तु ततः क्षेत्रिकवत्॥३॥

nimittam-aprayojakaṃ prakṛtīnāṃ varaṇa+bhedas-tu tataḥ kṣetrikavat. 3.

3 Cauza eficientă (nimitta) nu generează [transformarea calităților] lui prakṛti, ci este străpungerea (bheda) obstacolelor, asemenea unui agricultor.

निर्माणचित्तान्यस्मितामात्रात्॥४॥

nirmāṇa+cittāny-asmitā+mātrāt. 4.

4 Doar din „starea de sunt” (asmitā) [rezultă entitățile] psihice (citta) create.

प्रवृत्तिभेदे प्रयोजकं चित्तमेकमनेकेषाम्॥५॥

pravṛtti+bhede prayojakaṃ cittam-ekam-anekeṣām. 5.

5 Unicul psihic (citta) este generatorul varietății manifestării/activității nenumăratelor [entități psihice (citta) create].

तत्र ध्यानजमनाशयम्॥६॥

tatra dhyāna+jam anāśayam. 6.

6 Acolo, [psihicul (citta)] născut din meditație (dhyāna) este lipsit de depozitul întipăririlor (āśaya).

कर्माशुक्लाकृष्णं योगिनस्त्रिविधमितरेषाम्॥७॥

karma+aśukla+akṛṣṇaṃ yoginaḥ trividham itareṣām. 7.

7 Acțiunea [și rezultatul ei] (karma) yoginilor nu este nici albă, nici neagră, dar a celorlalți este întreită.

ततस्तद्विपाकानुगुणानामेवाभिव्यक्तिर्वासनानाम्॥८॥

tatas-tad+vipāka+anuguṇānām-eva+abhivyaktir-vāsanānām. 8.

8 În consecință, manifestarea impregnărilor subconștiente (vāsanā) este doar în concordanță cu maturizarea lor (karma).

जातिदेशकालव्यवहितानामप्यानन्तर्यं स्मृतिसंस्कारयोरेकरूपत्वात्॥९॥

jāti+deśa+kāla+vyavahitānām-apy-ānantaryaṃ smṛti+saṃskārayoḥ eka+rūpatvāt. 9.

9 Din starea de identitate (ekarūpatva) a memoriei (smṛti) și a întipăririlor/reziduurilor psihice (saṃskāra) [rezultă] continuitatea [experiențelor/lanțului cauzal/tendințelor (vāsanā)], deși sunt separate prin felul nașterii (jāti), loc (deśa) și timp (kāla),

तासामनादित्वं चाशिषो नित्यत्वात्॥१०॥

tāsām-anāditvaṃ ca+āśiṣo nityatvāt. 10.

10 iar din starea perpetuă (nityatva) a dorinței [de experiență] (āśis) [rezultă] starea fără de început a acestora (vāsanā).

हेतुफलाश्रयालम्बनैः संगृहीतत्वादेषामभावे तदभावः॥११॥

hetu+phala+āśraya+alambanaiḥ saṃgṛhītatvād-eṣām-abhāve tad+abhāvaḥ. 11.

11 Din starea de luare împreună deplină prin [intermediul] cauzei (hetu), efectului (phala), substratului (āśraya) și a obiectului (alambana) [rezultă că] atunci când nu există acestea (hetu, phala, āśraya, alambana), nu există nici aceea (vāsanā).

अतीतानागतं स्वरूपतोऽस्त्यध्वभेदाद्धर्माणाम्॥१२॥

atīta+anāgataṃ svarūpato asty+adhva+bhedād-dharmāṇām. 12.

12 Datorită diferenței căilor [de manifestare a] proprietăților inerente (dharma) există trectul și viitorul în forma lor esențială (svarūpa).

ते व्यक्तसूक्ष्मा गुणात्मानः॥१३॥

te vyakta+sūkṣmā guṇa+ātmānaḥ. 13.

13 Aceste [proprietăți inerente (dharma)], manifestate sau subtile, au natura tendințelor (guṇa).

परिणामैकत्वाद्व्स्तुतत्त्वम्॥१४॥ 

pariṇāma+ekatvād-vastu+tattvam. 14.

14 Din starea de unicitate a transformării (pariṇāma) [tendințelor (guṇa) rezultă] realitatea/esența (tattva) obiectelor (vastu).

वस्तुसाम्ये चित्तभेदात्तयोर्विभक्तः पन्थाः॥१५॥

vastu+sāmye citta+bhedāt-tayor-vibhaktaḥ panthāḥ. 15.

15 Din diferențierea psihicului (citta) în [starea de] identitate cu obiectul (vastu) [rezultă] calea lor (vastu-citta) distinctă [de manifestare],

न चैकचित्ततन्त्रं वस्तु तदप्रमाणकं तदा किं स्यात्॥१६॥

na ca-eka+citta+tantraṃ vastu tad+apramāṇakaṃ tadā kiṃ syāt. 16.

16 iar obiectul (vastu) nu este doar o urzeală (tantra) a psihicului (citta), [fiindcă] ce s-ar [întâmpla] atunci când acesta nu este perceptibil?

तदुपरागापेक्षित्वाच्चित्तस्य वस्तु ज्ञाताज्ञातम्॥१७॥

tad+uparāga+apekṣitvāc-cittasya vastu jñāta+ajñātam. 17.

17 Din starea de necesitate/dependență (apekṣitva) cu privire la colorarea de către acesta a psihicului (citta), obiectul (vastu) este cunoscut (jñāta) sau necunoscut (ajñāta).

सदा ज्ञाताश्चित्तवृत्तयस्तत्प्रभोः पुरुषस्यापरिणामित्वात्॥१८॥

sadā jñātāś-citta+vṛttayas-tat+prabhoḥ puruṣasya-apariṇāmitvāt. 18.

18 Modificările (vṛtti) psihicului (citta) sunt cunoscute întotdeauna datorită stării de netransformare a lui puruṣa, stăpânul acestui [psihic (citta)].

न तत्स्वाभासं दृश्यत्वात्॥१९॥

na tat+svābhāsaṃ dṛśyatvāt. 19.

19 Datorită stării de a fi „vizibil”, acest [psihic (citta)] nu are propria sa strălucire (ābhāsa),

एकसमये चोभयानवधारणम्॥२०॥

eka+samaye ca-ubhaya+anavadhāraṇam. 20.

20 iar într-un singur moment nu poate exista comprehensiunea amândurora (draṣṭṛ & dṛśya).

चित्तान्तरदृश्ये बुद्धिबुद्धेरतिप्रसङ्गः स्मृतिसंकरश्च॥२१॥

citta+antara+dṛśye buddhi+buddher-atiprasaṅgaḥ smṛti+saṃkaraś-ca. 21.

21 În [cazul în care acceptăm] „vederea” [unui psihic (citta)] de către alt psihic (citta) [rezultă] o extindere nejustificată (atiprasaṅga) a perceperii (buddhi) perceperii (buddhi) și o confuzie/amestec a[l] memoriei (smṛti).

चितेरप्रतिसंक्रमायास्तदाकारापत्तौ स्वबुद्धिसंवेदनम्॥२२॥

citer-apratisaṃkramāyās-tad+ākārāpattau svabuddhi+saṃvedanam. 22.

22 Perceperea (saṃvedana) propriului intelect (buddhi) se petrece atunci când manifestarea acestuia (ākāra) este lipsită de impregnările (apratisaṃkrama) gândirii (citi). Cunoașterea naturii proprii prin auto-cunoaștere [se realizează] atunci când conștiința își asumă acea formă în care ea nu mai trece de la un stadiu la altul.

द्रष्टृदृश्योपरक्तं चित्तं सर्वार्थम्॥२३॥

draṣṭṛ-dṛśya+uparaktaṃ cittaṃ sarva+artham. 23.

23 Psihicul (citta) „colorat” de văzător (draṣṭṛ) și de văzut (dṛśya) este potrivit oricărui scop.

तदसंख्येयवासनाभिश्र्चित्रमपि परार्थं संहत्यकारित्वात्॥२४॥

tad+asaṃkhyeya+vāsanā+citram-api parārthaṃ saṃhatya-kāritvāt. 24.

24 Din starea de conlucrare (saṃhatyakāritva) [rezultă că] folosul este pentru altul (draṣṭṛ), deși acest [psihic (citta)] este împestrițat de nenumărate impregnări (vāsanā).

विशेषदर्शिन आत्मभावभावनाविनिवृत्तिः॥२५॥

viśeṣa-darśina ātma+bhāva+bhāvanā+vinivṛttiḥ. 25.

25 Încetarea reflectării (bhāvanā) naturii proprii (ātmabhāva) este a celui care „vede” (darśin) distincția (viśeṣa) [dintre văzător (draṣṭṛ) și văzut (dṛśya)].

तदा विवेकनिम्नं कैवल्यप्राग्भारं चित्तम्॥२६॥

tadā viveka-nimnaṃ kaivalya-prāg-bhāraṃ cittam. 26.

26 Atunci, psihicul (citta) înclinat spre discriminare (viveka) nu este departe de eliberare (kaivalya).

तच्छिद्रेषु प्रत्ययान्तराणि संस्कारेभ्यः॥२७॥

tac+chidreṣu pratyaya+antarāṇi saṃskārebhyaḥ. 27.

27 Din cauza întipăririlor (saṃskāra) [apar] alte conținuturi mentale (pratyaya) atunci când această [discriminare (viveka)] este imperfectă (chidra).

हानमेषां क्लेशवदुक्तम्॥२८॥

hānam-eṣāṃ kleśavad-uktam. 28.

28 Abandonarea/îndepartarea acestor [întipăriri (saṃskāra)] a fost descrisă ca fiind asemenea [abandonării] tulburărilor (kleśa).

प्रसंख्यानेऽप्यकुसीदस्य सर्वथा विवेकख्यातेर्धर्ममेघः समाधिः॥२९॥

prasaṃkhyāne apy-akusīdasya sarvathā+viveka+khyāter-dharma+meghaḥ samādhiḥ. 29.

29 [Pentru cel] care nu are niciun fel de interes/câștig chiar și în starea de reflectare/meditație, din cunoașterea discriminativă/corectă (vivekakhyāti) [rezultă] dharmamegha-samādhi.

ततः क्लेशकर्मनिवृत्तिः॥३०॥

tataḥ kleśa+karma+nivṛttiḥ. 30.

30 Din acest [dharmamegha-samādhi rezultă] încetarea acțiunii (karma) și tulburărilor (kleśa).

तदा सर्वावरणमलापेतस्य ज्ञानस्यानन्त्याज्ज्ञेयमल्पम्॥३१॥

tadā sarva+āvaraṇa+mala+apetasya jñānasya-anantyāj-jñeyam-alpam. 31.

31 Atunci, [pentru cel] care are toate impuritățile (mala) și vălurile (āvaraṇa) îndepartate, datorită infinității cunoașterii (jñāna) puțin [ramâne de] cunoscut (jñeya).

ततः कृतार्थानां परिणामक्रमसमाप्तिर्गुणानाम्॥३२॥

tataḥ kṛta+arthānāṃ pariṇāma+krama+pari+samāptir-guṇānām. 32.

32 Din această [stare rezultă] sfârșitul (samāpti) succesiunilor (krama) transformărilor (pariṇāma) tendințelor (guṇa) care și-au atins scopul.

क्षणप्रतियोगी परिणामापरान्तनिग्रार्ह्यः क्रमः॥३३॥

kṣaṇa+pratiyogī pariṇāma+aparānta+nigrārhyaḥ kramaḥ. 33.

33 Succesiunea (krama), care depinde de clipă (kṣaṇa), devine perceptibilă [doar] la sfârșitul transformărilor (pariṇāma).

पुरुषार्थशून्यानां गुणानां प्रतिप्रसवः कैवल्यं स्वरूपप्रतिष्ठा वा चितिशक्तिरिति॥३४॥

puruṣa+artha+śūnyānāṃ guṇānāṃ pratiprasavaḥ kaivalyaṃ svarūpa+pratiṣṭhā vā citi+śaktir-eti. 34.

34 Eliberarea (kaivalya) este reîntoarecerea la starea originală (pratiprasava) a tendințelor (guṇa) libere (śūnya) de scopul [eliberarii] spiritului (puruṣa-artha) sau șederea în propria natura (svarūpa) a facultății cognitive (citi-śakti).

इति पतञ्जलिविरचिते योगसूत्रे चतुर्थः कैवल्यपादः।

iti patañjali+viracite yoga+sūtre caturthaḥ kaivalya+pādaḥ.

Astfel a fost compus de Patañjali al patrulea capitol, [despre] kaivalya, din Yoga-sūtra.

इति पतञ्जलयोगसूत्राणि॥

iti pātañjala-yoga-sūtrāṇi.

Acestea au fost aforismele (sūtra) despre Pātañjala-yoga.

Comments are closed.